Accidentul vascular cerebral apare atunci când există o suferință la nivelul celulelor din creierul nostru. Dacă aportul de sânge care furnizează oxigen și substanțe nutritive celulelor este redus sau întrerupt, acestea vor începe să moară în decurs de câteva minute. Creierul este unul din organele cele mai sensibile la scăderea nivelului de oxigen, astfel este suficient o durată extrem de scurtă, de ordinul minutelor, pentru ca celulele acestuia să își piardă funcția.
Există două tipuri de accidente vasculare cerebrale: ischemice și hemoragice. Accidentul ischemic se caracterizează prin formarea unui cheag de sânge ce împiedică curgerea normală a sângelui prin creier, iar cel hemoragic presupune sângerarea unui vas în interiorul creierului.
Accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală și e nevoie de intervenție imediată în vederea stabilirii tipului de accident vascular cerebral și aplicarea tratamentului corespunzător. Cu cât prezentarea la medic se face mai repede, cu atât cresc șansele de diagnostic corect și tratament imediat.
Simptome
Printre simptomele ce definesc această boală se numără apariția tulburărilor de vorbire, vedere, mers, echilibru, coordonare, paralizia, adică incapacitatea de a mișca fața, brațele sau picioarele, durerea bruscă și puternică de cap, confuzia, amețelile, pierderea stării de conștiență.
Cauze
În cazul accidentului vascular cerebral ischemic, fluxul de sânge de la nivelul creierului este mult diminuat față de normal, printre cauzele principale se numără apariția unui cheag de sânge – denumit tromb – la nivelul unei artere ce hrănește creierul sau tranziția unui cheag de sânge – denumit embol – format în altă zonă a corpului către creier, unde produce blocajul în curgerea sângelui.
Trombul se poate forma în anumite condiții, în special dacă există plăci de colesterol depuse la nivelul arterelor, care în timp devin tot mai mari și care se pot rupe și astfel se coagulează sângele. Embolul, în schimb, se poate produce, de obicei, la nivelul inimii sau a vaselor de sânge și circulă către creier, unde poate bloca o arteră.
Dacă vorbim de accident vascular hemoragic, cel mai des responsabil de sângerarea unui vas de sânge sunt tensiunea arterială necontrolată, cu valori crescute, peste valoarea de 140/90mmHg, folosirea tratamentului anticoagulant care presupune subțierea sângelui sau existența unor anevrisme cerebrale datorate subțierii pereților arterelor care în anumite condiții se sparg și sângerează la nivelul creierului.
Factori de risc
Există mai mulți factori de risc pentru apariția accidentului vascular cerebral. Unii dintre ei sunt legați de bolile existente, alții sunt legați de stilul de viață.
Dintre aceștia, enumerăm:
- hipertensiunea arterială necontrolată, care se caracterizează prin valori constant crescute, peste limita normală de 140/90 mmHg
- valori crescute ale colesterolului, în special a LDL-colesterolului, denumit popular și colesterolul rău
- alcoolul, fumatul, inclusiv expunerea pasivă la fumul de țigară, drogurile
diabetul zaharat - afecțiuni cardiace: tulburări de ritm, infecții la nivelul valvelor cardiace,
- malformații cardiace, insuficiența cardiacă
- sindromul de apnee în somn
- vârsta înaintată, antecedentele personale de boli în care se formează
- cheaguri de sânge: infarct miocardic, tromboză arterială, antecedentele din familie de accident vascular, sexul masculin, stressul psihic
- obezitatea
- utilizarea pastilelor contraceptive sau a estrogenului din terapiile hormonale
Diagnostic
Diagnosticul accidentului vascular cerebral se face de către medicul specialist, după interogarea pacientului privind simptomele și efectuarea unei examinări fizice denumită și examen neurologic. Certitudinea și precizia diagnosticului depinde însă de imagistică, pentru a putea vizualiza țesutului cerebral și vasele de sânge ce îl irigă este nevoie de folosirea unor tehnologii medicale avansate.
Imagistica prin utilizarea tomografiei computerizate, denumită popular și CT cranian, se bazează pe utilizarea razelor X și este unealta cea mai des întâlnită în practica actuală pentru a diagnostica accidentul vascular cerebral și pentru a diferenția accidentul ischemic de accidentul hemoragic. De asemenea, se poate evidenția cu precizie zona afectată, se poate estima extinderea ei și câteodată se poate stabili și cauza accidentului vascular cerebral.
Angio-computer tomografia cu substanță de contrast este metoda prin care se injectează la nivelul venelor o substanță denumită contrast, care va „colora” traseul vaselor de sânge ce hrănesc creierul, astfel putându-se observa traiectul acestora, îngustări ale diametrului arterelor prin depunerea de plăci de colesterol sau blocaje ale curgerii sângelui prin artere prin formare de trombi.
Examinarea prin rezonanță magnetică cerebrală – RMN cerebral – are o precizie mult mai ridicată față de examinarea CT, utilizându-se un câmp magnetic pentru a caracteriza țesuturile de la nivelul creierului. Este utilizat pentru diagnosticul de finețe al leziunilor mai mici, oferind detalii superioare examinării CT, însă necesită o durată mai mare de timp pentru achiziția imaginilor. Prin angio-RMN – similar cu angio-CT, presupune injectarea unei substanțe de contrast – se pot identifica anevrismele cerebrale și malformațiile arterio-venoase, vinovate de accidentele vasculare cerebrale hemoragice.
Angiografia cerebrală presupune injectarea de substanță de contrast și vizualizarea strictă a vaselor de sânge, fără a putea conferi posibilitatea de caracterizare a țesutului cerebral.
În vederea stabilirii cauzei accidentului vascular, sunt necesare și alte investigații cum ar fi un examen cardiologic, analize suplimentare de sânge, electrocardiogramă, înregistrare Holter ECG, ecocardiografie.
Tratamentul
Tratamentul accidentului vascular depinde și de natura acestuia. Astfel, pentru cel ischemic, este necesară restabilirea fluxului de sânge cât mai repede posibil, dacă prezentarea la medic se face în primele ore de la debutul simptomelor. La ora actuală se folosesc substanțe care dizolvă trombii într-un timp rapid, urmând ca pacientul să rămână sub supraveghere medicală pentru observarea atentă a complicațiilor ce pot apărea. Pe de altă parte, pentru accidentul hemoragic, ținta tratamentului este reprezentată de reducerea presiunii din interiorul cutiei craniene și controlul hemoragiei intracraniene.
Tratamentul vizează și recuperarea eventualelor sechele care apar după instituirea accidentului: a tulburărilor de mișcare, vorbire, echilibru, etc.
Prevenția
Prevenirea accidentului vascular cerebral se poate face prin corectarea factorilor de risc care pot fi influențați. Având în vedere că vârsta, sexul, moștenirea genetică nu pot fi modificate, ne vom concentra atenția pe efectuarea de exercițiu fizic zilnic, tratarea hipertensiunii arteriale, controlul nivelului de colesterol din sânge, abandonarea fumatului și a consumului de alcool în exces, scăderea în greutate, alegerea altor metode contraceptive în afara anticoncepționalelor, urmarea unui regim alimentar la pacienții suferinzi de diabet zaharat și gestionarea stress-ului psihic.
