Conform Globocan, în 2020, în România, cancerul de prostată s-a situat pe locul 2 în ce privește numărul de noi diagnostice, la un număr de 8.055 de persoane și reprezentând 14.1%. din numărul total de cancere.
Dr. Bogdan Tudose, medic primar radiolog, cu specializare în imagistica prostatei prin tehnica RMN multiparametrică, a vorbit pentru Revista Galenus despre principala investigație recomandată pentru depistarea cancerului de prostată.
RMN-ul de prostată prin tehnică multiparametrică: ce este, când este recomandat și pentru ce afecțiuni?
Examinarea RMN multiparametrică utilizează soft-uri special dedicate de producători pentru a identifica leziunile mici cu suspiciune malignă de la nivel prostatic, scanarea fiind în planul prostatei și cu focalizare pe leziunile din și din jurul prostatei.
Sunt 2 categorii principale de pacienti care beneficiază în urma examenului RMN al prostatei prin tehnica multiparametrică:
- Pacientii care au PSA crescut: necesitatea examinării este impusă de caracterul nespecific al PSA (antigen specific prostatic), care poate crește într-o multitudine de afecțiuni: prostatita acută, cronică, infecții urinare, adenom de prostată – și crește în mod fiziologic cu vârsta. La acest grup de pacienți se ridică suspiciunea de cancer prostatic de către medicul urolog, iar examinarea are 2 utilități – să identifice o leziune PIRADS 3 sau mai mare, ce indică o suspiciune de cancer prostatic și să localizeze leziunea suspectă pentru biopsie țintită. Înainte de era examinării prostatice prin RMN multiparametric, biopsierea prostatei se efectua sub ghidaj ecografic, de obicei din 12 locații specifice și multe dintre biopsii ieșeau negative în contextul existenței cancerului prostatic de mici dimensiuni. Acum leziunile de prostată descrise la examinarea RMN sunt biopsiate țintit – prin tehnica fusion – RMN-ecografie sau prin localizarea ecografică după identificarea pe secvențele RMN – cu procente mult mai mari de identificare a leziunilor de sub 1 cm. Este foarte importanta identificarea leziunilor în fazele incipiente ale bolii, care în cazul leziunilor agresive poate duce la intervenția chirurgicală și salvarea pacientului.
- Al doilea grup de pacienți care se adresează pentru RMN prostatică multiparametrică cuprinde pacienții care au leziuni PIRADS 2 sau peste, leziuni ce trebuie monitorizate anual sau la 6 luni în cazul susceptibilității clinice mari.
Prin ce se diferențiază RMN-ul prin tehnică multiparametrică față de alte investigații imagistice? RMN-ul de pelvis, de exemplu. Care oferă mai multe informații?
„Dacă examinarea pelvină clasică scanează prostata, cu dimensiuni ale unei nuci, împreună cu toate celelalte organe pelvine, examinarea dedicată scanează o arie mult mai mică, cu capacitatea de a identifica modificări nevizualizabile la examinarea RMN pelvină. Folosirea algoritmilor AI (articifial intelligence) de identificare a cancerelor prostatice, planurile multiple în care este scanată prostata crește substanțial calitatea actului medical în identificarea cancerelor prostatice și nu poate fi înlocuită prin tehnicile nededicate”, explică dr. Bogdan Tudose, medic primar radiolog la Medima Health.
RMN-ul prin tehnică multiparametrică poate fi inclus ca primă investigație pentru depistarea cancerului de prostată în orice stadiu?
Examinarea RMN prostatică prin tehnica multiparametrică a devenit gold-standard-ul în țările dezvoltate înainte de orice biopsie prostatică, ea crescând considerabil șansa de a identifica cancere prostatice nevizualizabile prin tehnicile anterioare.
Ce ne puteți spune despre RMN-ul multiparametric și scorul PI-RADS?
Specialistul în imagistică afirmă: „Este important de reținut că identificarea leziunilor PIRADS 3, 4, 5 nu înseamnă leziune certă de cancer prostatic, ci sugerează statistic posibilitatea unei leziuni canceroase. Sunt leziuni care au fost biopsiate sau identificate anterior și sunt urmărite atât de urolog cât și de către medicul radiolog pentru a observa schimbările produse la nivel lezional – creșterea în dimensiuni, modificarea caracteristicilor – care transformă o leziune considerată anterior benigna (PIRADS 1 și 2), într-o leziune cu suspiciune malignă (PIRADS 3-5). Leziunile PIRADS 1-2 sunt leziuni considerate benigne (statistic), care trebuie urmărite la 6 luni / 1 an, în funcție de alterarea probelor clinic- biologice (creșterea PSA, hipertrofierea prostatei, apariția durerii la micțiune)”.
Este cancerul de prostată unul dintre cancerele ”silențioase” și care este diagnosticat târziu deoarece nu are simptome ”dureroase”
Majoritatea cancerelor prostatice sunt nesimptomatice în perioada de debut. Există un procent mare de cancere prostatice care nu cresc valoarea PSA și nu sunt sesizabile la examenul de tușeu rectal. Din păcate simptomele apar în momentul în care tumorile prostatice maligne sunt avansate și ele cuprind printre altele: disuria (jenă în momentul urinării), hematuria (sânge în urină), dureri la defecație, imposibilitatea urinării și apariția de glob vezical. Multe din simptomele cancerului de prostată sunt similare cu cele ale adenomului prostatic, ceea ce face și mai dificil diagnosticul cancerului prostatic prin metode clinice simple.
*Acest interviu a fost publicat pe RevistaGalenus.ro.
